Disjunctia maxilara este o etapa frecventa de tratament in perioada de crestere. Permite aplicarea unei forte moderate asupra suturii maxilare stimuland dezvoltarea in sens trasnversal a osului maxilar; Se obtine astfel la nivelul procesului alveolar superior spatiu pentru o mai buna evolutie a dintilor permanenti precum si corectia diverselor malocluzii: ocluzie laterala incrucisata, muscatura inversa frontala, lispa de spatiu pentru evolutia corecta a incisivilor superiori. De cele mai multe ori spatiul obtinut la nivelul arcadei maxilare produce spontan prin imbunatatirea rapoartelor de ocluzie o reducere a gradului de inghesuire inferioara;

Disjunctia reprezinta de cele mai multe ori o etapa de tratament in etapa dentitiei mixte fiind urmata cel mai frecvent de un tratament ortoodontic final pe masura eruptiei dintilor permanenti.

Avantajul disjunctiei este acela de a asigura un efect ortopedic- de largire a osului maxilar cu beneficii importante in corectarea inghesuirilor dentare dar si a problemelor de ocluzie datorate unui maxilar insuficient dezvoltat;